sintem oameni?

In viata nimic nu este intimplator,destinul se schimba in trei secunde.La firsitul luni august am avut un accident.Ajutam la descarcarea unei remorci de baloti de lucerna si o persoana care ne ajuta a aruncat un balot in finar fara sa ma avertizeze si m-a lovit in picior rezultind fracturarea piciorului dr. in zona genunchiului.Am ajuns la urgenta unde s-a confirmat fractura,fara deplasare,Doctorul mi-a propus operatie dar eu am refuzat pentru ca nu vroiam sa imi puna suruburi intuiti imi spunea ca nu este de operatie pentru ca nu s-a vinetit si nici umflat.Doctorul a fost de acord,dar m-a ghipsat tot piciorul de sus pina jos pe timp de doua luni si o luna sa nu calc pe el dupa deghipsare.A urmat calvarul de stat la pat cu piciorul intins ca era foarte greu ca nu il puteam ridica numai cu mina.Nu am cum sa va descriu ce inseamna sa nu poti sa te deplasezi,eu fiind o persoana foarte activa si care nu a mers pe la doctori,serviciul meu necesitind si el multa miscare(asistent veterinar).Am pierdut clienti ,concediu,eu fac libera practica si nu am stiut ca trebuie sa mai platesc ceva in plus ca sa pot beneficea de concediu si alte celea.In urma acestui accident suferit,persoana care m-a acidentat nu a avut bunavointa sa imi dea un telefon sau sa vina sa imi ceara scuze,da sa imi mai aduca o floare?(mentionez ca acea persoana are o scoala) Nu vreau sa judec pe nimeni dar cred ca asa era omeneste ,eu sint de acord ca nu a vrut ,a fost o gresala,dar totusi eu am de suferit.Se intilnea cu sotul meu si nu intreba odata, ce fac.Oare ne putem numi oameni? sau sintem niste lasi care fugim de cea ce facem? In concluzie in viata ne folosim uni de alti si ne manipulam. Atita timp cit sintem bine si serviabili toata lumea e cu tine dar in momentul decaderi ne uitam,,ne judecam,ne bucuram de raul altuia in loc sa ne ajutam ca nimic nu ducem cu noi decit faptele noastre si omenia!